Cum a numit Cristina fractura complexă a mâinii sale? „Un capitol rupt” din cartea vieții ei!

Salutare tuturor,

A trecut ceva timp, nu-i așa? 

Viața are un mod amuzant de a pune bețe în roate atunci când te aștepți mai puțin. 

Chiar când începeam să mă simt în apele mele scriitoricești, să mă scufund complet în lumea cuvintelor și a creativității, universul a decis că a venit momentul să iau o pauză neașteptată. 

Am ezitat să împărtășesc asta, dar astăzi simt nevoia să explic absența mea, mai ales după ce am făcut anunțul că în sfârșit mă dedic complet urmăririi visului meu cel mai mare. Simt că am dezamăgit pe mulți dintre voi, pare că sunt o persoană neserioasă, instabilă care vorbește mult și apoi dispare, și pentru asta îmi cer iertare.

Pentru o perioadă, eram în toiul creației, publicând mai multe cărți una după alta. Eram în acea stare eluzivă de flux, când eram doar eu, laptopul și gândurile mele. Sigur, erau distrageri ocazionale, cum ar fi pisică boschetară, pe care am numit-o „Kitty” – da, foarte creativ nume. Original, știu. 

Kitty are acum 4 puișori adorabili, 

dar m-a deranjat grozav (asta după ce mi-a luat și mâncarea de la gură, nesătula), dar după ce și ea a găsit în cele din urmă locul ei pe balconul meu, eu m-am întors în creativitatea mea solitară. 

Pentru că planificam să stau mai mult timp în Bulgaria, mi-am dat seama că va trebui să învăț „puțină” bulgară. Este frustrant să nu înțelegi lumea din jurul tău. Cu toate acestea, îmi spuneam mereu: „O voi învăța când am puțin timp liber.” Dar să fim sinceri, pentru un scriitor, timpul liber este o mare... minciună. Pe deasupra, am amânat mereu renovarea garsonierei de la mare, care de-a lungul timpului devenise un haos complet.

Apoi, într-o zi fatală, am decis că a venit momentul să mă ocup de renovare și să-mi reorganizez spațiul. Nu știam că destinul avea alte planuri. Într-o fracțiune de secundă, picioarele mi s-au încâlcit în cablul laptopului și am căzut lată. „Poc!” N-am avut timp nici să gândesc. 
Mâna dreaptă și alte oase au pierdut fără luptă în fața podelei (0 la 8 = 0 adică zero mâna mea dreaptă, 8 parchetul laminat umflat de timp), rezultând într-o fractură complexă.

Nu voi insista asupra detaliilor dureroase și deprimante care au urmat în zilele (și lunile) imediat următoare. Când mi-am scos în sfârșit ghipsul, nu mă așteptam să mă reîntorc direct la scris, dar nici nu mă așteptam la o aproape completă imobilitate a mâinii mele, în afară de degete. Parcă era bătută în cuie de la încheietură. Un șoc absolut. 

Fizioterapia autoadministrată a devenit salvarea mea, având în vedere restricțiile bugetare ale unui scriitor.

Scrierea acestui mesaj a fost o sarcină grea, prima după accident. Am fost descurajată și am luptat să-mi recuperez pozitivitatea și energia creativă. A fost un parcurs dificil, să zicem așa.

Partea bună în toate acestea este că am avut ocazia să petrec timp cu surorile mele dragi și cu iubita mea mamă,  

și să mă scufund în mare aproape în fiecare zi, așa cum mi-a recomandat specialistul ortoped. Cu toate acestea, asta nu era ceea ce aveam în plan pentru timpul meu în Bulgaria, pentru că am venit aici să scriu. Nu în vacanță.

Ca o paranteză importantă, iubita mea soră, Ana, m-a cocolit și mi-a făcut toate mofturile. Am mâncat cele mai bune salate cu de toate ce există, gogoși cu brânză și fel de fel de alte bunătățuri. Mai, mai că n-am nici dreptul să mă plâng că mi-am rupt mâna, că n-am fost cocolită așa nici când eram mică. Dar... eu sunt eu. 

Ah, uitam, Ana m-a și tuns (ca pe o oaie, - se vede în prima poză), la cererea mea. Și mi-a plăcut enorm. Apoi, cât am stat în România, la mama, Ana m-a ajutat să-mi spăl mâna și spatele. 

Și uite și o ghicitoare: 

De ce se simte Cristina ca și cum ar fi un personaj eluziv dintr-un roman? 
Pentru că a început să creadă că destinul ei este scris de un autor foarte capricios.

Toată lumea mă avertizase despre pericolele de a lucra încontinuu fără pauze, dar trebuie să recunosc, scrisul era mai distractiv decât asta.

Nu pot nici măcar să-mi imaginez cum e pentru cei care au suferit leziuni mai grave în cine știe câte alte locuri. Nu este o experiență plăcută.

Fiind dreptace și neputând să-mi spăl brațul stâng (în mod special) timp de două luni m-a adus de multe ori la lacrimi. Nu din cauza durerii fizice, aia, eh... „un fleac,” ci pentru că visul meu a fost întrerupt brusc. 

Iar. 

Tic-tac.

Cu toate acestea, sunt hotărâtă să-mi recuperez ritmul, să găsesc din nou acea scânteie operativă în mine. Provocările ne pot încetini, dar nu ne definesc. Voi continua să înaintez, cuvânt cu cuvânt, și cine știe, poate această pauză neașteptată va duce la noi inspirații și perspective pe care le pot încorpora în lucrările mele.

În timpul acesta, am învățat o altă lecție valoroasă despre reziliență și adaptabilitate. Am descoperit că obstacolele de sănătate, cât de frustrante pot fi ele, oferă oportunități de creștere personală. Viața nu merge întotdeauna așa cum ne-am planificat (ceea ce nu este un secret pentru nimeni), și în acele momente, abilitatea noastră de a ne adapta și de a persevera strălucește cu adevărat.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin în această perioadă dificilă. Apreciez pe fiecare dintre cei ce mă citesc.

Cu căldură,
Cristina Gherghel

PS Îmi cer scuze celor cărora nu le-am răspuns la mesaje. Da, pot să tastez cu o mână, dar îmi ia prea mult timp și este supărător pentru mine, după ce m-am chinuit să învăț să tastez cu ambele mâini.

Mi-am dedicat timpul să studiez bulgara. N-am învățat cine știe ce, dar măcar știu cum sună acum, căci nici habar nu aveam. 

Mulțumesc pentru vizită și s-auzim numai de bine! 

⭐⭐⭐⭐⭐

Îți mulțumesc din suflet dacă mi-ai recenzat pozitiv cărțile. 

Știu că ai fost mai mult decât generos/generoasă. 

Sunt conștientă de faptul ai închis ochii în fața erorilor de exprimare (și altele). 

Recunoștința mea este infinită. 

Universul o să-ți întoarcă înmiit înapoi fericirea ce împrăștii. 

Cred în legea atracției așa cum cred că este destulă abundență pentru toți oamenii pe lume. 

Ia-ți destinul în mâini și publică-ți singur/ă munca! GRATUIT! 

Dacă nu ți-e frică de recenzorii nemiloși și până să fii publicat/ă de o casă de editură tradițională, publică singur GRATUIT pe Google Partners, Draft2Digital ori alte edituri virtuale. Sunt foarte multe. 

Dacă te-am ajutat cu ceva sau te-am făcut să zâmbești, consideră să te înscrii la canalul meu pe YouTube, să apeși pe îmi place, să împarți cu prietenii și, în cazul în care ai timp, m-aș bucura nespus să-ți citesc părerile pozitive. 

Legea recompensei 

Comentatorii care împart fericire au foarte multe șanse să citească gratis cărțile mele de auto-ajutor și pentru dezvoltare personală. 

Dar nu numai. 

Aici ai titlurile noilor mele (apasă, vei fi condus/ă pe Google Play) cărți semnate cu Cristina Gherghel. 

Credit fotografii, videouri, audio

Unele sunt ale mele, altele de pe Pixabay, multe (precum cea de mai jos) de pe PngTree. 

Succesul tău să nu depindă niciodată de falimentul altora.